| Home | Referate OK |
|
||
|
|
|
|
|
George TopirceanuGeorge Topirceanu (n. 20 martie 1886, Bucuresti - d. 7 mai 1937, Iasi) a fost un poet, prozator, memorialist si publicist roman, membru corespondent al Academiei Romane din 1936. Date biograficeGeorge Topirceanu s-a nascut la Bucuresti la 20 martie 1886Ciopraga Const.: „G. Topirceanu", Ed. pt. literatura, p. 15, 1966: „In mapele poetului s-a pastrat insa actul de nastere, care inlatura confuziile. Din extractul eliberat de „Primaria Comunei Bucuresti" rezulta ca „in anul una mie opt sute optzeci si sease, luna martie, ziua douzeci si unu, la orele douasprezece 3/4 post meridiane" a fost declarata „nasterea copilului Gheorghe, de sex masculin, nascut la douazeci ale acestei luni, la orele cinci, ante meridiane, in orasul Bucuresti", ca fiu al cojocarului Gheorghe Topirceanu si al Paraschivei, tesatoare de covoare la azilul „Doamna Elena ", amandoi originari din partile Sibiului.Incepe scoala primara la Bucuresti (1893 - 1895) si o continua pe valea Topologului, la Suici, judetul Arges, unde parintii se stabilesc o vreme. Revine la Bucuresti si se inscrie la liceul Matei Basarab pana in clasa a IV-aPopa, Gr. T.:Cateva povestiri despre Topirceanu, Insemnari iesene, nr. 15-18, 15 aug. 1937, apoi la Sf. Sava (1898 - 1906). Dupa absolvire intra functionar la Casa Bisericii, apoi, ca profesor suplinitor, cu pauze de somaj si de viata boemiana. In paralel, se inscrie la facultatea de drept (1906), pe care o paraseste pentru cea de litere, fara a termina studiile.Epure, Al.:Viata poetului G. Topirceanu, Preocupari literare,III-9, 1938. Prima incercare literara dateaza din timpul scolii primare si este primita cu raceala de colegul mituit cu „o penita si doi nasturi†pentru a-i folosi de public Topirceanu, G.: „Cum am devenit iesean", conferinta la Universitatea din Iasi, iunie 1935, reluata in prefata la vol. „Postumeâ€, 1938. Debuteaza inca din liceu, la 19 ani, publicand primele incercari, sub pseudonimul „G. Top†la revista umoristica Belgia Orientului (1904); a publicat si la alte reviste: Duminica, Spiruharetul, Revista noastra, Revista ilustrata, Samanatorul, Neamul romanesc literar, Ramuri, Viata sociala a lui Nicolae D. Cocea. In 1909 publica in Viata romaneasca parodia Raspunsul micilor functionari, ca o replica la Caleidoscopul (1908) lui A. Mirea (pseudonim al lui St. O. Iosif si Dimitrie Anghel) prin care se face remarcat in lumea literara. Garabet Ibraileanu (cu care intretine o interesanta corespondenta), il cheama la Iasi (1911), ca subsecretar de redactie la Viata romaneasca (Topirceanu: conferinta „Cum am devenit iesean", Cioparga, Const.: G. Ibraileanu catre G. Topirceanu, Viata Romaneasca '11:165, 1954). Odata cu stabilirea la Iasi, activitatea la Viata romaneasca si influenta lui Ibraileanu, Topirceanu abandoneaza faza adolescentina a creatiei sale, cu romantismul desuet, sentimentalizarea excesiva si tendintele vadite spre filozofarea retorica, pornind spre noi orizonturi poetice. La despartirea de adolescenta invoca clementa criticii postume:
Subsecretar, apoi secretar de redactie la Viata romaneasca, aflata sub influenta lui Ibraileanu, Topirceanu cunoaste si colaboreaza cu scriitori de frunte, precum Sadoveanu, Gala Galaction, Tudor Arghezi, Mihai Codreanu sau Hortensia Papadat-Bengescu, grupare aflata in lupta polemica cu samanatorismul lui Nicolae Iorga sau cu modernismul estetizant si importat de la Sburatorul lui Lovinescu. Din aceasta perioada din ajunul Primului Razboi Mondial dateaza parodiile dupa Ion Minulescu, Nicolae Davidescu - promotori ai simbolismului si ai modernismului - sau dupa Dimitrie Bolintineanu si Mircea Dem. Radulescu, cu retorismul lor patriotard-sforaitor si idilismul desuetCiobanu, N.:Prefata la Balade vesle si triste, Biblioteca pentru toti, p.III-X, 1961. Intre 1912 - 1913, impreuna cu M. Sevastos publica revista Teatrul. In 1912 se casatoreste cu invatatoarea Victoria Iuga, cu care a avut un fiu unic, Gheorghe, dar casnicia se va destrama. Ulterior, se va infiripa o poveste de dragoste discreta intre el si poeta Otilia Cazimir. In 1916 debuteaza editorial cu doua volume: Balade vesele si Parodii originale. La Iasi incearca sa-si termine studiile de filozofie dar este mobilizat si participa la campania din Bulgaria, apoi la primul razboi mondial, cazand prizonier in primele zile, la Turtucaia (1916). Ramane in captivitate pana in 1918. Experienta celor doua campanii si a prizonieratului va fi evocata in proza sa, Amintiri din luptele de la Turtucaia, (Bucuresti, 1918), In ghiara lor... Amintiri din Bulgaria si schite usoare, (Iasi, 1920) si Pirin-Planina, epizoduri tragice si comice din captivitate, (Bucuresti, 1936). Intors la Iasi, redacteaza impreuna cu Sadoveanu revista Insemnari literare, pana la reaparitia Vietii romanesti (1920), al carei prim-redactor va fi. Prietenia cu Sadoveanu se reflecta si in Povestirile vanatoresti, in care tovarasul de pusca si de undita este numit de Sadoveanu „prietenul meu, poetulâ€Sandulescu, Al.: Prefata la G. Topirceanu - Opere, vol.I, „Biblioteca pentru totiâ€, E.S.P.L.A., 1955. Volumele sale (Balade vesele si triste, Migdale amare, Scrisori fara adresa, Pirin - Planina) se bucura de succes de public si de presa, in special poezia, pentru care obtine in 1926 Premiul National de Poezie. In anul 1934 incepe in Revista fundatiilor regale, publicarea romanului satiric Minunile Sfintului Sisoe (neterminat, publicat postum in 1938). In 1936 este ales Membru corespondent al Academiei. Desi bolnav de cancer la ficat intemeiaza impreuna cu Sadoveanu si Grigore T. Popa revista „Insemnari iesene†ca un ultim efort creator. Primavara lui 1937 il prinde la Viena, intr-un sanatoriu, de unde trimite ziarului Adevarul literar (23 mai 1937) un pamflet de solidarizare cu Sadoveanu, care fusese greu atacat in presa vremii si de protest fata de huliganismul care lua amploare in presa romana. Articolul acesta a fost publicat postum. Poetul a decedat la 7 mai in casa lui Demostene Botez, la Iasi. Casa memoriala „George Topirceanuâ€Casa memoriala George Topirceanu la IasiCasa Memoriala "George Topirceanu" din Iasi (adresa muzeului: str. Ralet, nr. 7, Iasi, telefon 032/144675, cod 6600) a apartinut scriitorului Demostene Botez, prieten cu George Topirceanu. A fost construita la sfarsitul secolului XIX, inceputul secolului XX. Dupa ce in 1919, a fost sediul redactiei revistei „Insemnari literare" tiparita sub directia lui Mihail Sadoveanu si George Topirceanu, (din colectivul de redactie mai faceau parte Garabet Ibraileanu si Demostene Botez), imobilul este pus la dispozitia lui George Topirceanu, in anul 1932. Acesta va locui aici pana la 7 mai 1937, cand, rapus de boala necrutatoare, va trece in nefiinta la numai 51 de ani si va fi inmormantat la cimitirul „Eternitatea" din Iasi. Casa a fost donata in anul 1983 de proprietarii Teodor Neagu si Adrian Vulpe, Complexului Muzeal Iasi. A fost renovata, si la 22 iunie 1985 a fost inaugurat acest obiectiv al Muzeului Literaturii Romane Iasi, cu un an inainte de sarbatorirea de catre UNESCO a 100 de ani de la nasterea poetului.Muzeul Literaturii Romane - Iasi, http://www.dacialiterara.ro/MLR.htmTopirceanu si critica literaraEste frapanta discrepanta dintre entuziasmul unanim cu care a fost primita opera lui Topirceanu si pozitia rece si denigranta a criticilor vremii. Eugen Lovinescu, pornind de la premiza ca umorul nu poate genera „marea poezieâ€, a redus Baladele si Parodiile la superficiale tablouri de natura, la usoare strofe de spirit al unui „autor de cronici rimateâ€, „un reprezentant al democratiei literareâ€. Aceasta causticitate era alimentata de aversiunea lui Topirceanu pentru modernism, in special simbolismul, curentul decadent cel mai activ de la inceputul secolului XXSandulescu, Al.: Prefata la G. Topirceanu - Opere, vol.I, p. 8-9 „Biblioteca pentru totiâ€, E.S.P.L.A., 1955, dar - posibil - si de relatiile tensionate dintre Lovinescu si Ibraileanu, care l-a sprijinit pe Topirceanu. Evoluand de la sentimentalismul epigonic al inceputurilor catre o poezie impregnata de un umor parodic, autoironie si usoara melancolie, Topirceanu este o voce distincta in poezia romaneasca. Ironizand contrafacerea, poncifele poetice, moda "modernista", el cultiva cu fantezie traditii mai vechi ale lirismului romanesc, situandu-se in prelungirea unor filoane din George Cosbuc, Duiliu Zamfirescu, Dimitrie Anghel stapan pe o tehnica rafinata a versificatiei.
Opere
Bibliografie
Legaturi externe
Sursa: Wikipedia sub licenta creativecommons.org si gnu.org   Cautari asemanatoate: George Connor George Oprescu George Zarnea George Mourad Georges Prêtre George Bush (dezambiguizare) George Szirtes George Fotino George Hamilton George P. Cantilli |
|
 |
