Catedrala arhiepiscopala din Constanta

Catedrala Arhiepiscopala „Sfintii Apostoli Petru si Pavel“este un lacas de cult ortodox din Constanta.Este situata in zona peninsulara a Constantei mai jos de Piata Ovidiu, in fata cladirii Arhiepiscopiei Tomisului care prin arhitectura sa, domina intreg spatiul falezei sudice a orasului. Cu aspectul monumental, patroneaza aceasta parte de oras. Piatra de temelie a fost pusa la 4 septembrie 1883, in timpul mitropolitului Iosif Gheorghian. Sfintirea bisericii s-a facut la 22 mai 1895. Planurile de constructii apartin renumitului arhitect Ion Mincu (1852-1912), apreciat in mod deosebit si considerat creatorul unui stil inspirat din traditia romaneasca a secolelor al XVII-lea si al XVIII-lea. In parcul ce inconjoara catedrala se afla un complex arheologic in care sunt identificate elemente ale vechiului oras Tomis.

Arhitectura

Constructia, in stil neobizantin, din caramida presata, impune prin monumentalitatea fatadei si prin turnul inalt de 35 m. Pictura este refacuta in 1959-1961, de catre Gheorghe Popescu si Niculina Dona- Delavrancea, frescele fiind redate in factura neobizantina, cu o coloratura romaneasca. Sculptura este bine reprezentata la catapeteasma si strane, ca si la candelabre, policandre si sfesnice (aliaj metalic din bronz cu alama) proiectate, de asemenea, de Ion Mincu si lucrate la Paris.

Istoric

Catedrala a fost construita intre 1883-1895, in stilul vechii arhitecturi din Tara Romaneasca, dupa planurile arhitectului Ion Mincu iar deschiderea sa avand loc abia la 22 mai 1895, din cauza noncorfomismului picturii, care a trebuit sa fie refacuta de George Demetrescu Mirea.Pana in anul 1925 a servit drept biserica parohiala, iar intre anii 1925 – 1950 a fost folosita ca biserica episcopala a fostei episcopii a Tomisului. La 3 august 1941, din cauza unui bombardament aerian, altarul, catapeteasma cu icoanele si pictura au fost avariate si partial distruse. Resfintirea asezamantului de cult s-a savarsit in 1951 de catre Prea Fericitul Parinte Patriarh Justinian si de catre Prea Sfintitul episcop Chesarie Paunescu.Intre anii 1978-1981, mobilierul din stejar sculptat, dupa planul marelui arhitect Ion Mincu, inclusiv catapeteasma au prins contur la Paris, in atelierele casei André Dorea.La data de 9 noiembrie 1975, Episcopia Dunarii de Jos este ridicata la rangul de Arhiepiscopie, cu titulatura Arhiepiscopia Tomisului si Dunarii de Jos cu resedinta la Galati, iar la Constanta va fi resedinta Episcopului Vicar.Un odor drag inchinatorilor din acest lacas sfant este racla cu moastele Sfantului Mare Mucenic Pantelimon aduse din Orientul Apropiat si donate bisericii episcopale tomitane de catre preotul Dimitrie Popescu in anul 1931. In urma descoperirii moastelor Sfintilor Epictet si Astion (august 2001), locuitorii Constantei si toti inchinatorii Catedralei sunt binecuvantati de aceste odoare de mare pret care ocrotesc lacasul de cult. De asemenea, Catedrala adaposteste sfintele oseminte ale Sf. Auxentiu si ale Sf. Simeon Stalpnicul si icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, icoana pictata la Manastirea Durau a modelul unei icoane aduse de la Sfantul Munte.Inceputul noului mileniu aduce o reorganizare a vietii religioase din Dobrogea. In aceasta reorganizare este inclusa si Catedrala Arhiepiscopala, care din 1 decembrie 2001 este biserica arhiepiscopala cu caracter manastiresc, fiind numit staret parintele Cosma Mitu, fost vietuitor al Manastirii „Sfantul Apostol Andrei“. Cu aceasta ocazie au fost depuse in Catedrala Arhiepiscopala moastele Sfintilor Mucenici Epictet si Astion, dupa ce au fost conduse in procesiune pe strazile Constantei. Aceasta noua forma permite oficierea sfintelor slujbe dupa randuiala monahala.

Legaturi externe

• Monumente istorice – Catedrala Ortodoxa Sfintii Petru si Pavel Constanta

Sursa: Wikipedia sub licenta creativecommons.org si gnu.org

---

            

Cautari asemanatoate:

Dinant
Catedrala Ortodoxa din Sibiu
Dinastia macedoneana
Dinastia Tang
Dinastia Carolingiana
Catedrala Millenium din Timisoara
Catedrala „Sfanta Treime” din Arad
Dinguiraye
Din landa de piatra
Dino Buzzati