Barbu Bellu

Barbu Bellu (n. 1825; d. 1900) a fost un baron roman de , care a indeplinit si functiile de ministru al culturii (religiei si instruirii publice) si al justitiei. Cimitirul Bellu, cel mai cunoscut cimitir din Romania, a fost infiintat pe un teren donat de catre Barbu Bellu administratiei locale.

Si-a facut studiile in jurul anului 1843 in Grecia, iar din 1850 a devenit judecator la tribunalul judetului Ilfov, din 1852 conducand institutia respectiva. In 1856 devine procuror la Curtea de Arges.

La 7 februarie 1862, Barbu Bellu este numit ministru al culturii, functie din care demisioneaza la 24 iunie 1862, dupa ce primul ministru Barbu Catargiu, varul sau, este asasinat. Apoi, pentru timp de aproape doua luni (14 iunie - 8 august 1863), ocupa functia de ministru al Justitiei in Guvernul Nicolae Cretulescu .

A fost membru al Parlamentului, din partea judetului Muscel, in 1859, 1861 si 1864. In 1866, imparatul austriac Francisc Iosif i-a acordat titlul de baron. Dupa abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza, Barbu Bellu s-a retras din viata publica.

Dimitrie R. Rosetti (1897) Dictionarul contimporanilor, Editura Lito-Tipografiei "Populara"

Sursa: Wikipedia sub licenta creativecommons.org si gnu.org

Cautari asemanatoate:

Barbu Lazareanu
Barbu Alinescu
Barbu Popescu
Barbu Vladoianu
Barbu Pitigoi
Barbu Paris Mumuleanu
Barbuncesti, Buzau
Barbu Iscovescu
Barbu Lautarul
Barbuletu, Dambovita