Home | Referate OK

Atanasie Rednic




Troita Rednicenilor din Maramures, la intrarea in valea Marei, fieful familiei Rednic. Foto: octombrie 1997.]

Atanasie Rednic (nascut la inceputul anului 1722 in satul Giulesti, Maramures si decedat la 2 mai 1772, la Blaj) a fost episcop al Bisericii Romane Unite cu Roma.

Origini

Atanasie se trage din binecunoscuta familie de nobili maramureseni Rednic, cu rezidenta in Giulesti, mare propietara pe valea Marei, in MaramuresO valoroasa arhiva a familiei Rednic se pastreaza la Arhivele Statului din Baia Mare, fondul 107.. Familia a dat Maramuresului numerosi preoti si dregatori ai comitatului. Chiar in vremea lui Atanasie, fratele sau, Andrei, a fost protopop al districtului Cosau, iar varul lor Stefan a fost vicecomite al Maramuresului. Familia Rednic era in acea epoca patroana multor biserici de pe valea Marei. Biserica Manastirii Giulesti a fost ctitoria bunicului lor, Pop Lupu Sr de Giulesti, in 1692Babos 2004, 239, 260-261.. Biserica medievala de zid din Giulesti, mandria de odinioara a giulestenilor, partial sub patronajul familiei Rednic, a fost largita si reparata in 1768, se spune, chiar prin sprijinul episcopului AtanasieBabos 2002.. Familia a ridicat si troita Rednicenilor, la intrarea in Berbesti, primul sat pe valea Marei, venind dinspre Sighet.

Studiile si pregatirea pentru monahism

Atanasie Rednic de Giulesti-Maramures, intre anii 1734 – 1738, a studiat la Colegiul iezuit de la Cluj, dupa care a urmat pregatirea pentru monahism, in calitate de novice, la manastirea greco-catolica ruteana de la Muncaciu, localitate aflata in prezent in vestul Ucrainei. Dupa noviciat, s-a reintors la Colegiul iezuit din Cluj, pentru a-si continua studiile si a absolvit filosofia.

In anul 1743, a plecat la Viena, pentru a studia teologia la Institutul Pazmanian. A absolvit studiile universitare de teologie in anul 1747, dupa care s-a intors la manastirtea de la Muncaciu, unde a ramas timp de doi ani, pana la inceputul anului 1749, cand a depus voturile monahale si a fost hirotonit preot.

Preot si profesor

In anii 1750 – 1751, era stabilit la Blaj. L-a insotit pe episcopul Petru Pavel Aron, in vizitatiile canonice pe care acesta le-a facut in Tara Fagarasului.In timpul episcopatului lui Petru Pavel Aron, Atanasie Rednic a facut parte din capitulul diecezan, iar dupa deschiderea scolilor blajene, in anul 1754, a fost printre cei dintai profesori ai acestor scoli Studentii Academiei de Teologie din Blaj intre anii 1806-1911 - Cornel Sigmirean, precum si, mai multi ani, prefect al seminarului infiintat de Petru Pavel Aron, iar apoi a fost numit vicar episcopal si mare econom.

Episcopul Atanasie Rednic

La 30 iunie 1764, in urma mortii episcopului Petru Pavel Aron, survenita la 9 martie 1764, la sinodul electoral care a avut loc la Blaj, candidatii la episcopat au primit, in ordine urmatoarele voturi:
  1. Grigore Maior – 90 de voturi,
  2. Inocentiu Micu-Klein (care era in exil, la Roma) – 72 de voturi,
  3. Silvestru Caliani – 16 voturi,
  4. Atanasie Rednic – 9 voturi.


Inocentiu Micu-Klein, era in exil la Roma si a fost nevoit sa se retraga. In anul 1764, imparateasa Maria Terezia l-a numit pe Atanasie Rednic episcop de Alba Iulia si Fagaras. Calugarii din manastirile blajene s-au opus acestei numiri, dar Atanasie Rednic a mers la Viena, unde a primit bulla papala de confirmare, la 15 mai 1765. La Viena a cerut imbunatatiri pentru situatia clerului. De la Viena a plecat la Muncaciu, unde a fost hirotonit episcop de catre episcopul rutean, de rit bizantin, Manuel Mihail Olsavszky, acelasi episcop care il consacrase episcop si pe Petru Pavel Aron. De la Muncaciu, a plecat pe jos, prin Giulesti natal, la guvernul din Sibiu, iar de la Sibiu a plecat la Blaj, unde a sosit la inceputul lunii septembrie 1765. A fost instalat in scaunul episcopal la 13 noiembrie 1765, iar in beneficiu a fost introdus incepand de la 14 aprilie 1766.

Pentru imbunatatirea situatiei clerului, episcopul Rednic a continuat tratative si cu guvernul transilvanean de la Sibiu. In acest scop, a numit patru deputati, care sa duca, in continuare, tratative cu guvernul transilvanean. Deputatia era formata din protopopii din localitatile ardelene Daia, Cosai, Armeni si Monor, dar aceasta deputatie nu a avut mari rezultate, in special datorita opozitiei eterne si active a reformatilor (calvinilor). Totusi, printre putinele rezultate obtinute, putem sa amintim un ajutor in numerar, valoare de 10.000 florini, destinat ajutorarii bisericilor si preotilor saraci.

Cea mai importanta preocupare a episcopului Atanasie Rednic a fost indreptata in directia refacerii si consolidarii Unirii cu Biserica Romei, care avusese foarte mult de suferit in urma revoltelor lui Visarion Sarai si Sofronie de la Cioara. Pentru a rezolva aceste probleme, episcopul Atanasie Rednic a efectuat multe vizitatii canonice in parohiile diecezei sale si a sprijinit inflorirea vietii monahale veritabile, aducand in manastirile „Buna Vestire” si „Sfanta Treime” din Blaj, precum si in cea din Alba Iulia, calugari bine pregatiti atat la scolile din Blaj, de curand deschise, a caror rezultate isi faceau aparitia, cat mai ales la cele inalte si vestite ale Apusului catolic. Pentru asigurarea progresului vietii spirituale calugaresti, episcopul Rednic a introdus reguli disciplinare aspre. Pe acesti calugari eruditi episcopul i-a obligat sa practice viata monahala prescrisa in regulile calugaresti ale ordinului Sfantul Vasile cel Mare, cu disciplina severa, cu renuntare la orice fel de avere mobila sau imobila, cu respectarea riguroasa a posturilor, (numai cu legume si ulei, sa nu bea vin fara aprobarea si binecuvantarea mai marelui), si a slujbelor bisericesti, de zi si de noapte, randuite pentru calugari. Ceilalti calugari, care nu erau pregatiti pentru a fi profesori ai tineretului studios, pentru a ramane in manastire, erau nevoiti sa invete o meserie potrivita cu statutul calugaresc: tiparul, olaritul, fabricarea lumanarilor de ceara, croitoria etc. Calugarii erau obligati sa poarte rasa calugareasca si potcap.

„Facand imperecheri in cler impotriva episcopului sau”, pe Grigore Maior, care era nemultumit ca nu a fost el preferat de imparateasa Maria Terezia pentru episcopatul roman unit (greco-catolic) de Alba Iulia si Fagaras, cu sediul la Blaj, (Grigore Maior avusese, de altfel, cele mai multe voturi la sinodul electoral), si a stat intemnitat la Sibiu trei luni si jumatate, l-a trimis la pocainta, pe viata, la manastirea ruteana de la Muncaciu, iar, in privinta lui Gerontie Cotorea si a lui Silvestru Caliani, amici si in oarecare masura complici ai lui Grigore Maior, nici ei n-au ramas fara pedeapsa. Astfel: Gerontie Cotorea a fost trimis la manastirea Stramba din Fizesul Gherlii, iar pe Silvestru Caliani, la manastirea Magina – Aiud. Grigore Maior a fost eliberat de la manastirea din Muncaciu de imparatul Iosif al II-lea, in 1771.

Episcopul Atanasie Rednic a continuat frumoasa si fructuoasa traditie initiata de predecesorul sau, episcopul Petru Pavel Aron, de a intretine scolarii saraci de la scolile din Blaj cu paine (tipai). Tot episcopul Rednic a dispus ca in Seminarul „Sfanta Treime” sa se primeasca numai tineri care aveau intentia sa se preoteasca si a introdus pentru ei obligatia de a purta reverenda.

La gimnaziul din Blaj, au sporit clasele de poetica si retorica, iar incepand cu anul 1772, la scolile latine (gimnaziul) din Blaj, a inceput sa fie propusa si filosofia (logica, metafizica, matematica si etica)Augustin Bunea, Institutele din Blaj, Blaj, 1892..

La insistentele episcopului Rednic, doi studenti romani au fost admisi la Colegiul Pazmany din Viena, iar alti doi la Orfelinatul Therezianum din Sibiu.

Pentru scolile regimentului romanesc de granita din Nasaud (infiintat in 1762), a depus mult efort pentru numirea unor profesori romani.

Episcopul Atanasie Rednic s-a ingrijit de repararea Catedralei Sfanta Treime din Blaj, precum si de rezolvarea dreptului de proprietate asupra mosiei de la Cut, pe care o cumparase predecesorul sau, episcopul Petru Pavel Aron.

Samuil Micu-Klein, nepotul de frate al episcopului Inocentiu Micu-Klein, pe care episcopul Atanasie Rednic l-a trimis la studii superioare la Viena, unde episcopul obtinuse doua burse la Institutul Pazmanian, spunea despre el ca „a petrecut o viata cucernica, era foarte pazitor randuielilor rasaritului [1]. De scoala si de invatatura avea grija buna, era om foarte smerit, haine de matasa nicidecum n-a purtat, hrana lui de cand s-a facut calugar numai cu legume si cu ulei au fost [2]. Slujba rugaciunilor cea de toate zilele niciodata nu au lasat sa nu o fi zis. Slujea episcopeste si din acel timp asa slujba episcopeasca nu s-au intamplat [3]”Vd. Ierom. Silvestru Augustin Prundus si Pr. Clemente Plaianu, Catolicism si Ortodoxie Romaneasca - scurt istoric al Bisericii Romane Unite, Casa de Editura Viata Crestina, Cluj-Napoca, 1994..

Sfarsitul vietii

Episcopul Atanasiu a murit la 2 mai 1772, la Blaj. „Toate ale sale le-a lasat Seminarului diecezan”Timotei Cipariu, Acte si fragmente, Blaj, 1854, p. 124..

Cateva concluzii

Episcopul Rednic a depus eforturi mari pentru readucerea la unire cu Biserica Romei a satelor care se reintorsesera la ortodoxie, in timpul revoltelor lui Sofronie de la Cioara, dar metodele si caile folosite nu s-au dovedit fructuoase. Epicopul Atanasie Rednic a fost un calugar aspru cu sine, dar si cu altii. Acest lucru nu l-a facut agreabil multor contemporani, in ciuda faptului ca intentiile sale erau bune, iar viata sa de sfant merita rezultate mai buneNicolae Branzeu, Scoalele din Blaj, Sibiu, 1898, p. 26..

Succesiunea Apostolica

Intre paranteze este indicat anul consacrarii episcopale.
  • Episcop Atanasie Rednic † (1765)
  • Episcop Manuel Mihail Olsavszky † (1743)
  • Episcop Inocentiu Micu-Klein † (1730)
  • Episcop George Genadie Bizanczy † (1715)
  • Episcop Lev Kiska † (1711)
  • Episcop Jurij Vinnickij † (1700)
  • Episcop Lev Zalenszkij † (1678)
  • Episcop Kiprian Zsochovszkij † (1671
  • Episcop Havrijil Kolenda † (1652)
  • Episcop Antin Szielava † (1624)
  • Episcop Joszif Veljamin Ruckij † (1613)
  • Episcop Ipatij Potij † (1593)
  • Episcop Michajlo Rahoza † (1589)
  • Episcop Jeremiasz Tranosz † ( cca. 1565)


Surse bibliografice

  • Timotei Cipariu (1854). Acte si fragmente, Blaj, p. 124.
  • Nicolae Branzeu (1898). Scoalele din Blaj, Sibiu, p. 26.
  • Augustin Bunea (1892). Institutele din Blaj, Blaj.
  • Augustin Bunea (1900). Din Istoria Romanilor, Episcopul Ioan Inocentiu Klein (1728 - 1751), Blaj, p. 267.
  • Ierom. Silvestru Augustin Prundus si Pr. Clemente Plaianu (1994). Catolicism si Ortodoxie Romaneasca - scurt istoric al Bisericii Romane Unite, Casa de Editura Viata Crestina, Cluj-Napoca.
  • Ioan M. Bota (1994). Istoria Bisericii Universale si a Bisericii romanesti, de la origini si pana in zilele noatre, Casa de Editura „Viata Crestina”, Cluj-Napoca, pp. 189-190.


Sursa: Wikipedia sub licenta creativecommons.org si gnu.org


            


Cautari asemanatoate:

Atanasie Popa
Atanasie Marian Marienescu
Atanasie Anghel
Atanasie Mironescu
Atanasie din Alexandria
 
© 2009-2012. All Rights Reserved. Referate jocuri cu masini Kostenlose Spiele